IPS Longhin de Banceni Ucraina Sfantul mucenic Longhin a fost sutasul care era acolo cand Mantuitorul Hristos purta crucea si cand a ajuns sa fie rastignit, cand s-a intunecat cerul, cand s-a despicat muntele Golgota, cand a vazut minunile care s-au petrecut, el a zis: Cu adevarat acesta a fost fiul lui Dumnezeu! i []IPS Longhin de Banceni UcrainaSfantul mucenic Longhin a fost sutasul care era acolo cand Mantuitorul Hristos purta crucea si cand a ajuns sa fie rastignit, cand s-a intunecat cerul, cand s-a despicat muntele Golgota, cand a vazut minunile care s-au petrecut, el a zis: Cu adevarat acesta a fost fiul lui Dumnezeu! i a fost apoi decapitat. Capul a fost aruncat la gunoaie si o femeie care era oarba a fost dusa, cand se cauta capul Sf. Longhin, si l-a gasit acolo si, cand l-a aflat, ea l-a vazut. Iar Biserica Ierusalimului mi-a facut un cadou cu sfintele moaste ale Sfantului Mucenic Longhin si atat de mult m-am bucurat si n-am putut sa nu va aduc si voua, ca sa va bucurati de sfantul mucenic Longhin.

Intrebare: Preasfintia voastra, va rugam vorbiti-ne despre Lucrarea Oastea Domnului, cum si cand v-ati apropiat de Oastea Domnului? R spuns: A fost o rascruce in viata, nu stiu, dar trebuie sa vorbesc deschis, pentru ca multi ma cunosc si, inaintea lui Dumnezeu, trebuie sa vorbim adevarul. In viata mea a fost o rascruce si, de multe ori, mi-e rusine sa o spun, sa vorbesc Eram ramas un copil singur in lumea asta si aveam mare nevoie de Dumnezeu. Mi-era tare greu si nicaieri nu puteam gasi alinare. Din toata lumea asta numai in biserica ma puteam simti bine, parca peretii bisericii ma inveleau, ma cuprindeau si, cand mergeam acolo, aveam o luminare, plangeam, ma rugam, veneam asa de fericit acasa si imi doream intruna sa raman in biserica si sa nu mai vin acasa. Insa au venit niste oameni de alte culte in viata mea si eu nu aveam pe nimeni, eram singur si nu stiam adevarul, pe care cale trebuie sa apuc ca sa ma mantuiesc, dar imi doream foarte mult mantuirea. i ma purtau cand la adunarile martorilor lui Iehova, cand la alte confesiuni, cand la baptisti. Desigur, aveau o purtare frumoasa, imi placea cum se purtau, cum vorbeau, insa tare ma durea in suflet atunci cand nu se vorbea de Maica Domnului si nu-si faceau semnul Sfintei Cruci si ma grabeau ca sa ma botez. i eu le spuneam ca vreau sa inteleg doua lucruri. Cu botezul eram de acord intr-un fel, fiind copil, nu intelegeam toate, dar nu eram de acord insa cu Sfanta Cruce pe care mama mea mi-a pus degetele ca sa ma insemnez cu semnul Sfintei Cruci si, cand ne culcam, a ramas ceva de mare pret in viata mea si nu puteam sa renunt la Cruce si la Maica Domnului.

Dupa cum am spus de multe ori, cand mi-era greu in casa, mai ales seara cand trebuia sa ma culc, cand se intuneca afara, imi venea tare greu pe suflet si aveam o frica sa ma culc in casa si luam cartea necanonica Visul Maicii Domnului si Patimile Mantuitorului, le citeam si le aveam ca o mangaiere si parca o simteam de fata pe Maica Domnului si ma culcam si dormeam pana dimineata atat de linistit si asta m-a facut ca sa nu pot sa ma despart de ele. Insa, pana la urma, am ajuns la concluzia ca trebuie sa ma botez si apoi toate celelalte mi se descopera: si de Maica Domnului si de Sfanta Cruce.

Acum avem multa tarie in ceea ce mi-e rusine sa spun de incercarea prin viata pe care am avut-o. i am vrut sa ma despart de Biserica, sa trec la martorii lui Iehova. Ei se tineau cel mai mult dupa mine. Baptistii veneau, tineretul venea la mine acasa, cantau frumos, vorbeau frumos, insa, nu vreau sa judec pe nimeni. Desigur ca si pe mine, asa cum stau in fata voastra, ma credeti poate un sfant, dar suntem toti niste pacatosi nevrednici, trebuie ca Dumnezeu sa fie cel mai presus si atentia toata sa I-o dam Domnului Hristos, Maicii Domnului, sfintilor, pentru ca ei merita toate, noi nu meritam nimic in lumea asta decat mila lui Dumnezeu pe care s-o cerem sa ne...