Iubirea mea, Iisuse, era atat de sus, ca soarele ei dulce parea ca n-are-apus, ca cerul ei cel tanar pe veci va fi asa de ce-a putut o clipa sa-i fie-atat de grea? Ce scump e vasul unic cat este-ntreg si sfant, dar ce pret sa mai aiba cand zace spart si frant? Privesti []Iubirea mea, Iisuse, era atat de sus,ca soarele ei dulce parea ca n-are-apus,ca cerul ei cel tanar pe veci va fi asa de ce-a putut o clipa sa-i fie-atat de grea?Ce scump e vasul unic cat este-ntreg si sfant,dar ce pret sa mai aiba cand zace spart si frant?Privesti amar la cioburi, cu sufletul zdrobit de ce-a putut o clipa sa-i puna-asa sfarsit?Ce plin mi-era seninul de aur straveziucand dulce Porumbelul venea in zbor zglobiu,purtand frunzuta verde spre unde-L asteptam de ce-a putut pe-o clipa sa piarda sfantul ram?O, zbor frumos, cum oare te-ai frant deodata-asa?O, tanara Lumina, ce-i noaptea asta grea?O, unica Iubire, de ce te-am prabusit? Mai vindeca-le-odata, Cuvantule Dorit!Cantarile Caintei / Traian Dorz. Sibiu: Oastea Domnului, 2008