Predica a Inaltpreasfintitului Augustin, Mitropolit de Florina la Duminica a XXVI a dupa Rusalii (Luca 12, 16-21; 14, 35) In aceasta noapte vor cere sufletul tau de la tine (Luca 12, 20) Va voi ruga, iubitii mei, sa faceti rabdare cateva minute pentru a asculta o scurta predica. Prilej vom lua din Sfanta si []Predica a Inaltpreasfintitului Augustin, Mitropolit de Florinala Duminica a XXVI a dupa Rusalii (Luca 12, 16-21; 14, 35)In aceasta noapte vor cere sufletul tau de la tine (Luca 12, 20)Va voi ruga, iubitii mei, sa faceti rabdare cateva minute pentru a asculta o scurta predica. Prilej vom lua din Sfanta si Sfintita Evanghelie, de la un singur cuvant, pentru ca si un singur cuvant din Evanghelie are ce sa ne invete.

Acest cuvant este noapte (vezi Luca 12, 20), ultima noapte pe care o traieste cineva. Are o mare importanta ultima zi si ultima noapte a vietii noastre. Trec, trec zile si nopti, dar vine odata o noapte, si atunci sfarsitul; nu mai gasesti dimineata.

Asadar Evanghelia vorbeste despre ultima noapte a unui om. A petrecut-o nelinistit, nu l-a mai luat somnul.

Ce este somnul? Dumnezeu ni l-a trimis spre binele nostru. Cea mai potrivita vreme pentru somn este in principal noaptea. Atunci trupul si sufletul se odihnesc, iar dimineata te trezesti cu puteri noi pentru a munci. Daca lipseste somnul, omul nu poate sa reziste. Este si acesta un dar al lui Dumnezeu, un mare dar; si toti dorm: copii si batrani, barbati si femei, imparati si robi, liberi si intemnitati, toti dorm.

Insa unii nu dorm. Ce au? Insomnie. O, insomnie! Intr-o noapte, la orele 3 dupa miezul noptii, a sunat insistent telefonul Mitropoliei. Ma trezesc si raspund. Aud o voce de departe, de la Atena. Sunt, zice, o femeie. Ce ai de dai telefon la o astfel de ora? Nu pot sa dorm. Am doua zile de cand nu am inchis un ochi. Merg spre nebunie. Fa o rugaciune la Dumnezeu sa-mi dea putin somnAvea cancer si o durea groaznic. Cat de nemultumitori suntem noi ca nu zicem multumesc lui Dumnezeu pentru somn! i omul acesta din Evanghelie, care nu putea sa doarma, ce era, bolnav? Trupeste nu. El avea o alta boala, mult mai rea decat cancerul. Era bolnav sufleteste. Patimea de o boala, din pricina careia s-au varsat rauri de sange. Daca au loc razboaie mondiale, pricina aceasta este, daca ar lipsi aceasta, ar exista pace. Cum se numeste aceasta boala a omului din Evanghelie? Se numeste lacomie. Era lacom, iubitor de argint si de aceea nu putea sa doarma toata noaptea. Adica? Era foarte bogat, avea multe cladiri. i in anul acela a venit peste el o binecuvantare deosebita: a adunat atatea roade, incat nu incapeau in magaziile sale. Se intrista. Toata noaptea se foia in pat ca sarpele. Nu-l lua somnul, pentru ca incerca sa-si rezolve problema si-si spunea: Ce voi face? .

Ce sa faca? Daca ar fi cercetat cuvantul lui Dumnezeu si si-ar fi aruncat un ochi in societate, cu usurinta si-ar fi rezolvat problema. Cauta noi magazii? Dar exista; nu una sau doua, mii de magazii. Care sunt? Stomacurile oamenilor. Stomacul ce este? O mica magazie, care se umple si se goleste. i bogatii, ca acesta, au stomacul intotdeauna plin; dar stomacul saracilor adesea este gol.

Existau saraci. Putea sa le dea din cele ce ii prisoseau. Multi ar fi putut sa traiasca in felul acesta. El insa se gandea doar la sine. Lozinca lui era: Toate pentru mine! (De obicei, astfel gandesc bogatii; acesta este pacatul lacomiei, blestemul umanitatii). Asadar bogatul planuia sa zideasca noi magazii pentru bunurile sale. i calcula ca acestea i-ar fi ajuns sa traiasca multi ani, mii de ani!A trait mii de ani? Nici macar o noapte n-a trait. Pentru ca nu-si terminase inca aceste ganduri si cineva ii bate la usa. Ce enervant si infatuat poate sa fie la ora asta? O, acest vizitator, care batea, nu are o ora fixa. Vine oricand. Cine este? Moartea! Se prezinta si iti spune: In aceasta clipa te iau; te iau pe aripile mele negre Asa a plecat; si a ramas cu planurile si cu visele sale. i Hristos ne spune: asa vor pati si toti cei care gandesc la fel. Nebune, in aceasta noapte sufletul...