Luca 23, 46 O, Mainile Tatalui cat de minunate sunt ele chiar cand pedepsesc! Dupa ce pacatul a fost ispasit, dupa ce tot ce despartise pentru o clipa unitatea si partasia cu Tatal fusese inlaturat, Fiul, zdrobit de ranile pe care, pentru ascultarea Lui de Tatal, le primise, revine acum spre a- i primi nu [] Luca 23, 46O, Mainile Tatalui cat de minunate sunt ele chiar cand pedepsesc! Dupa ce pacatul a fost ispasit, dupa ce tot ce despartise pentru o clipa unitatea si partasia cu Tatal fusese inlaturat, Fiul, zdrobit de ranile pe care, pentru ascultarea Lui de Tatal, le primise, revine acum spre a- i primi nu numai o si mai mare slava, dar o si mai mare multumire. Se coborase numai singur, dar Se inalta cu o omenire. Venise fara stralucirea ranilor si a Crucii si Se intorcea cu o unica podoaba fata de care toate celelalte aveau ceva mai putin. De Mainile Tatalui fusese dat in mainile oamenilor. Dar acum Se intorcea iarasi, ducand in aceleasi Maini stralucite si iubitoare toata zidirea acestora rascumparata si sfintita prin ranile si sangele Mainilor Lui. Ce dumnezeiesc de fericit este simtamantul trait in aceste cuvinte: Tata, in Mainile Tale! Ce moarte odihnitoare si linistita cuprinde trupul cand sufletul...