Cat pacatul m-a purtatcincisprezece toamne,toti mereu m-au laudat,nimeni nu s-a suparat,nimeni, Doamne! Cat la cel rau i-am slujitcincisprezece toamne,toata lumea m-a iubit,nimeni nu m-a prigonitnimeni, Doamne! Cat de lume mi-a placut,cincisprezece toamne,orice rele-as fi facut,nimeni nu m-ar fi-abatut,nimeni, Doamne! Cat trecura ca un fumcincisprezece toamne,nimeni nu mi-a stat in drumsa ma strige ca acum,nimeni, Doamne! []Cat pacatul m-a purtatcincisprezece toamne,toti mereu m-au laudat,nimeni nu s-a suparat,nimeni, Doamne!Cat la cel rau i-am slujitcincisprezece toamne,toata lumea m-a iubit,nimeni nu m-a prigonitnimeni, Doamne!Cat de lume mi-a placut,cincisprezece toamne,orice rele-as fi facut,nimeni nu m-ar fi-abatut,nimeni, Doamne!Cat trecura ca un fumcincisprezece toamne,nimeni nu mi-a stat in drumsa ma strige ca acum,nimeni, Doamne!Dar de cand ma port sa- i plac(trei ori patru toamne),bine caut mereu sa facsi tot nu ma are-n placnimeni, Doamne!O, mereu de-as fi-un pribeagtoate-a vietii toamne,ura tuturor s-o trag,mi-e de-ajuns ca ma ai dragazi, Tu, Doamne!TRAIAN DORZ din Cantarile Dintai , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014