17 mai-Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti
17 mai-Ziua Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti. La 17 mai 2019 se implinesc 83 de ani de la inaugurarea pentru public a Muzeului Satului Dimitrie Gusti , o adevarata comoara etnografica reprezentand autenticitatea satului romanesc din secolele XVII XX. Aici sunt prezentate publicului locuinte, monumente, artefacte provenind din diferite zone ale tarii, []The post 17 mai-Ziua Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti appeared first on Jurnal Spiritual.17 mai-Ziua Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti was first posted on mai 17, 2020 at 6:56 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com17 mai-Ziua Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti.
La 17 mai 2019 se implinesc 83 de ani de la inaugurarea pentru public a Muzeului Satului Dimitrie Gusti , o adevarata comoara etnografica reprezentand autenticitatea satului romanesc din secolele XVII XX. Aici sunt prezentate publicului locuinte, monumente, artefacte provenind din diferite zone ale tarii, care ilustreaza modul de viata de zi cu zi din lumea satului romanesc al acelor vremuri. Atunci, la Bucuresti, era recreata vesnicia satului romanesc , dupa mai bine de 10 ani de cercetari aprofundate in peste 600 de localitati din Romania interbelica, dupa o initiativa vizionara a lui Dimitrie Gusti, intemeietorul sociologiei romanesti. Muzeul satului, o oaza de liniste si farmec, cuprinde ansamblul elementelor vietii si obiceiurilor din mediul rural, cu prezentarea tuturor elementelor care au ajutat la satisfacerea nevoilor zilnice ale gospodarilor, cu o insemnatate majora in istoria Romaniei, avand in vedere ca pana in secolul XX, o mare parte din populatia Romaniei traia la sat. Muzeul este o calatorie peste timp , o pledoarie pentru autenticitatea culturii si civilizatiei satesti din Romania, a modului de viata traditional, a simtului artistic si a spiritului inventiv al taranului roman, dar, in egala masura, este unul din cele mai active si fascinante centre de cercetare, restaurare si conservare a patrimoniului cultural national. Tocmai de aceea, Muzeul Satului Dimitrie Gusti este cea mai vizitata atractie turistica din Bucuresti si a patra din tara, dupa Castelul Bran, Castelul Peles si Muzeul National ASTRA din Sibiu. Primele idei legate de un muzeu in aer liber al satului sunt puse in legatura cu Expozitia Universala de la Paris, din anul 1867, atunci cand Alexandru Odobescu, scriitor, arheolog si om politic, fost ministru al monumentelor (1863-1864), a avut ideea de a reprezenta Romania cu un pavilion special construit pe ideea unor monumente de arhitectura populara. Ideea este preluata si de Alexandru Tzigara Samurcas, istoric de arta, care a gandit aducerea la Muzeul Etnografic, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala din Bucuresti, infiintat de el in 1906, gospodarii autentice si complete din toate regiunile locuite de romani, un proiect care s-a concretizandu in anul 1909, prin asamblarea la acest muzeu a unei case taranesti din judetul Gorj. In anul 1929 se infiinta la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia , al treilea muzeu in aer liber de acest fel din Europa, dupa Muzeul Skansen din Stockholm, infiintat in anul 1891 si Muzeul Bygd y din Lillehamer, Norvegia, actualul Maihaugen , deschis in anul 1904. Ideea unui muzeu al satului romanesc in aer liber a fost continuata de Dimitrie Gusti, intemeietor al colii de sociologie romaneasca, filosof, ministru al invatamantului (intre anii 1932-1933), si presedinte al Academiei Romane (intre 1944-1946), care afirma ca pentru a fi intelese, obiectele trebuie sa fie asezate astfel ca sa alcatuiasca un sat adevarat, nu in standuri, ci in batatura omului . Pentru a realiza acest proiect, profesorul Dimitrie Gusti a lucrat cu un grup de specialisti ai colii Sociologice din Bucuresti care au coordonat cercetarile monografice timp de 10 ani (1925 1935): Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop, Mac Constantinescu (Mihai Filip), Traian Herseni. Aceste cercetari au avut loc intr-un numar mare de sate romanesti, intre care Runcu din jud. Gorj, Dragus din jud.
Brasov, Fundu Moldovei din jud.
Suceava, Nereju din jud. Vrancea, Dragomiresti din jud. Maramures sau Rusetu din jud. Buzau. Primaria Bucuresti a propus organizarea muzeului in Parcul Carol al II-lea (actualul Parc Herastrau), pe o suprafata de 4.500 de metri patrati, la marginea Lacului Baneasa, iar lucrarile de peisagistica si hidroamelioratii au inceput in anul 1932, dupa planurile realizate de regizorul, scenograful, scriitorul, si dramaturgul, Victor Ion Popa. Fundatia Culturala Regala Principele Carol a decis sa suporte integral cheltuielile pentru realizarea acestui proiect, singura conditie fiind ca muzeul sa fie inaugurat intr-o zi de 10 mai, cu o mare insemnatate pentru regalitatea din Romania. Lucrarile efective de dezasamblare a obiectivelor, transport si montaj in muzeu au durat doar doua luni, fiind achizitionate case, anexe gospodaresti, biserici, instalatii tehnice, mobilier, ceramica, tesaturi, unelte si alte obiecte sugestive pentru indeletnicirile din viata de zi cu zi a taranului roman, iar pentru a le conferi autenticitate, cele 33 de complexe autentice romanesti au fost instalate chiar de mesteri din zonele din care au fost aduse. La 10 mai 1936 a avut loc inaugurarea oficiala a Muzeului Satului Romanesc, in prezenta regelui Carol al II-lea, iar inaugurarea pentru publicul larg s-a realizat la 17 mai 1936, data consemnata in arhive pentru nasterea acestui obiectiv al patrimoniului traditional romanesc. In anul 1937 a avut loc inaugurarea santierului pentru construirea Palatului...
La 17 mai 2019 se implinesc 83 de ani de la inaugurarea pentru public a Muzeului Satului Dimitrie Gusti , o adevarata comoara etnografica reprezentand autenticitatea satului romanesc din secolele XVII XX. Aici sunt prezentate publicului locuinte, monumente, artefacte provenind din diferite zone ale tarii, care ilustreaza modul de viata de zi cu zi din lumea satului romanesc al acelor vremuri. Atunci, la Bucuresti, era recreata vesnicia satului romanesc , dupa mai bine de 10 ani de cercetari aprofundate in peste 600 de localitati din Romania interbelica, dupa o initiativa vizionara a lui Dimitrie Gusti, intemeietorul sociologiei romanesti. Muzeul satului, o oaza de liniste si farmec, cuprinde ansamblul elementelor vietii si obiceiurilor din mediul rural, cu prezentarea tuturor elementelor care au ajutat la satisfacerea nevoilor zilnice ale gospodarilor, cu o insemnatate majora in istoria Romaniei, avand in vedere ca pana in secolul XX, o mare parte din populatia Romaniei traia la sat. Muzeul este o calatorie peste timp , o pledoarie pentru autenticitatea culturii si civilizatiei satesti din Romania, a modului de viata traditional, a simtului artistic si a spiritului inventiv al taranului roman, dar, in egala masura, este unul din cele mai active si fascinante centre de cercetare, restaurare si conservare a patrimoniului cultural national. Tocmai de aceea, Muzeul Satului Dimitrie Gusti este cea mai vizitata atractie turistica din Bucuresti si a patra din tara, dupa Castelul Bran, Castelul Peles si Muzeul National ASTRA din Sibiu. Primele idei legate de un muzeu in aer liber al satului sunt puse in legatura cu Expozitia Universala de la Paris, din anul 1867, atunci cand Alexandru Odobescu, scriitor, arheolog si om politic, fost ministru al monumentelor (1863-1864), a avut ideea de a reprezenta Romania cu un pavilion special construit pe ideea unor monumente de arhitectura populara. Ideea este preluata si de Alexandru Tzigara Samurcas, istoric de arta, care a gandit aducerea la Muzeul Etnografic, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala din Bucuresti, infiintat de el in 1906, gospodarii autentice si complete din toate regiunile locuite de romani, un proiect care s-a concretizandu in anul 1909, prin asamblarea la acest muzeu a unei case taranesti din judetul Gorj. In anul 1929 se infiinta la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia , al treilea muzeu in aer liber de acest fel din Europa, dupa Muzeul Skansen din Stockholm, infiintat in anul 1891 si Muzeul Bygd y din Lillehamer, Norvegia, actualul Maihaugen , deschis in anul 1904. Ideea unui muzeu al satului romanesc in aer liber a fost continuata de Dimitrie Gusti, intemeietor al colii de sociologie romaneasca, filosof, ministru al invatamantului (intre anii 1932-1933), si presedinte al Academiei Romane (intre 1944-1946), care afirma ca pentru a fi intelese, obiectele trebuie sa fie asezate astfel ca sa alcatuiasca un sat adevarat, nu in standuri, ci in batatura omului . Pentru a realiza acest proiect, profesorul Dimitrie Gusti a lucrat cu un grup de specialisti ai colii Sociologice din Bucuresti care au coordonat cercetarile monografice timp de 10 ani (1925 1935): Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop, Mac Constantinescu (Mihai Filip), Traian Herseni. Aceste cercetari au avut loc intr-un numar mare de sate romanesti, intre care Runcu din jud. Gorj, Dragus din jud.
Brasov, Fundu Moldovei din jud.
Suceava, Nereju din jud. Vrancea, Dragomiresti din jud. Maramures sau Rusetu din jud. Buzau. Primaria Bucuresti a propus organizarea muzeului in Parcul Carol al II-lea (actualul Parc Herastrau), pe o suprafata de 4.500 de metri patrati, la marginea Lacului Baneasa, iar lucrarile de peisagistica si hidroamelioratii au inceput in anul 1932, dupa planurile realizate de regizorul, scenograful, scriitorul, si dramaturgul, Victor Ion Popa. Fundatia Culturala Regala Principele Carol a decis sa suporte integral cheltuielile pentru realizarea acestui proiect, singura conditie fiind ca muzeul sa fie inaugurat intr-o zi de 10 mai, cu o mare insemnatate pentru regalitatea din Romania. Lucrarile efective de dezasamblare a obiectivelor, transport si montaj in muzeu au durat doar doua luni, fiind achizitionate case, anexe gospodaresti, biserici, instalatii tehnice, mobilier, ceramica, tesaturi, unelte si alte obiecte sugestive pentru indeletnicirile din viata de zi cu zi a taranului roman, iar pentru a le conferi autenticitate, cele 33 de complexe autentice romanesti au fost instalate chiar de mesteri din zonele din care au fost aduse. La 10 mai 1936 a avut loc inaugurarea oficiala a Muzeului Satului Romanesc, in prezenta regelui Carol al II-lea, iar inaugurarea pentru publicul larg s-a realizat la 17 mai 1936, data consemnata in arhive pentru nasterea acestui obiectiv al patrimoniului traditional romanesc. In anul 1937 a avut loc inaugurarea santierului pentru construirea Palatului...
